Cred că astăzi Cantemir a fost evenimentul zilei

Filosoful Constantin Barbu: Statul roman este un stat inconstient, poate chiar in descompunere

Autor:  Maria Huculici

Exclusiv Moment istoric. Tezaurul cultural al Romaniei a fost adus in tara Documentele din Arhivele Imperiale ale Rusiei, ce-l privesc pe cel mai învăţat principe din ultimul mileniu, despre care au scris Voltaire, Byron, Shelley, au fost aduse acasa gratie filozofului Constantin Barbu. După mai bine de 120 de ani, cea mai mare colecţie de manuscrise vechi de peste 300 de ani se afla acum in Romania.

Despre „Proiectul Cantemir”, unul cu adevărat fără precedent în cultura română, ne-a vorbit in exclusivitate marele filozof Barbu. Aducerea din Rusia a manuscriselor facsimilate a fost o adevărată odisee, poveste mitică în care au jucat roluri grele Excelenţa Sa Alexander Ciurilin, ambasadorul Federaţiei Rusiei la Bucureşti – cel care l-a ajutat pe filozoful Constantin Barbu să recupereze

manuscrisele strălucitului principe, lucru început pe la 1878 şi neterminat niciodată. Volumele Integrala Manuscriselor Cantemir sunt însoţite de studii introductive şi prefeţe scrise de cantemirologi străluciţi: Blaga, Noica, Călinescu, Cândea, Bodogae, Surdu sau Toma.

Despre cum a luat naştere „Marele Proiect Cantemir” Barbu ne-a spus, rememorând o după-amiază din anul 2008, când la premiile Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu“ a fost invitat ca laureat ambasadorul Ciurilin, căruia Barbu i-a cerut ajutorul întru facsimilarea manuscriselor Cantemir.

Rep.: Încep prin a vă întreba, domnule Constantin Barbu, ce înseamnă Cantemir astăzi şi ce putere au cărţile sale? Ce destin au avut manuscrisele sale?

Constantin Barbu: Pentru mine Cantemir este scriitorul român cel mai erudit şi cred că ştia carte mai adâncă decât Hasdeu însuşi şi Iorga însuşi. Poate unii vor fi şocaţi de această afirmaţie dar erudiţia istorică a lui Cantemir face o cumpănă bună cu Documentele Hurmuzaki. Dar Cantemir, astăzi, este necunoscut pentru cultura română fiindcă s-a tipărit rar şi puţin din acest autor genial care ar fi putut fundamenta europeneştecultura română. Se ştie că lucrările sale, aproape toate, au început să apară după mai bine de un secol de la moartea autorului. Eminescu, de exemplu, ştia Hroniculşi avea în bibliotecă ediţia germană din Istoria Imperiului Otoman dar nu citise Sacro-Sanctae Scientiae Indepingibilis Imago (încă la Moscova) când medita el însuşi asupra principiului vieţii, archaeus… Manuscrisele lui Cantemir sunt risipite în vreo 12 ţări, cele mai multe rămânând în Rusia, unde Cantemir s-a strecurat în nefiinţă, în 21 august 1723. În aceste zile chiar s-au împlinit 290 de ani de la moartea sa. Viaţa manuscriselor sale continuă să lumineze viitorul în Rusia, Moldova, Ucraina, România, Turcia, Siria, Liban, Vatican / Italia, Germania, Anglia, Franţa, SUA.

Rep.: Aş vrea să ne povestiţi pe scurt cum a început dificila odisee a facsimilării manuscriselor Cantemir, a manuscriselor aflate în Rusia.

C.B.: Acum câţiva ani în 2008, Excelenţa Sa Alexander Churilin, Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, se afla la Craiova cu prilejul acordării premiilor Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu”. Era laureat alături de Mircea Geoană şi Teodor Meleşcanu. Tipărisem două caiete Cantemir de câte 500 de pagini pe care doream să i le ofer ambasadorului rus şi i le-am şi oferit, rugându-l să mă ajute să facsimilez manuscrisele lui Cantemir aflate în Rusia. Domnia sa mi-a promis tot ajutorul şi astfel am putut începe facsimilarea celui mai mare tezaur cultural pe care îl are poporul român în străinătate. La Moscova am aflat că însuşi Vladimir Putin dăduse aprobarea pentru facsimilarea lui Cantemir. Acum Integrala Manuscriselor Cantemira ajuns la volumul 30 şi intenţia noastră este să facsimilăm toate mansucrisele Cantemir aflate în lume şi să le oferim ediţia de aproximativ 150 de volume tuturor ţărilor care deţin manuscrise Cantemir. Sprijinul capital îl dă prietenul meu Paul Tudor, finanţatorul proiectului. În „expediţia” noastră moscovită, profesorul Ion Deaconescu ne-a însoţit şi ne-am bucurat de experienţa sa. Munca editării este teribil de grea, dar Cantemir merită să-mi sacrific 15 ani din viaţă pentru a-i face dreptate. Răbdarea lui Cantemir numără deja vreo 300 de ani.

Rep.: Ştiu că a fost şi un simpozion internaţional impresionant chiar la Parlamentul European din Bruxelles, cu prilejul a 300 de ani de la urcarea lui Cantemir pe tronul Moldovei. Ce puteţi rememora?

C.B.: Simpozionul Internaţional prilejuit de cei 300 de ani de la domnia Principelui Cantemir a fost cu adevărat un lucru strălucitor. Au participat: Academia Română, Banca Naţională a României, Fundaţia Culturală “Paul Tudor”, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Academia Internaţională “Mihai Eminescu”, Clubul Rotary Atheneum Bucureşti. Organizatorii impecabili au fost europarlamentarii Norica Nicolai, Cristian Buşoi, Marian Jean Marinescu. Ambasada României a desăvârşit sărbătorirea lui Cantemir chiar în ziua de 1 decembrie 2010. La Simpozionul Cantemir au participat acad. Eugen Simion, Dan Berindei, Andrei Eşanu, Nicolae Dabija, prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu (rectorul Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir), Michael Ryzhenkov (director al Arhivelor de Acte Străvechi Moscova), Jacques de Decker, Serge Fauchereau, acad. Evangelos Moutsopoulos, ambasadori şi politicieni români, europarlamentari, Florin Rotaru, Ion Deaconescu, Paul Tudor, Constantin Barbu. Traian Bărbulescu (TVR) şi Tiberiu Pătru (3TV) au prezentat câte un film documentar Cantemir, iar actriţa Petra Zurba (TNC) a citit câteva texte din opera lui Cantemir. De asemenea, a fost o expoziţie cu manuscrise Cantemir. Au participat foarte mulţi ziarişti. Clubul Rotary Atheneum a finanţat punerea în operă a unei statui în bronz Cantemir. Astăzi, soarta statuii pare a avea noroc, Ambasada Română, Ministrul de Externe Titus Corlăţean şi Rectorul UCDC Corina Dumitrescu au luat în grijă amplasarea lui Cantemir în Bruxelles.

Rep.: În acest an se împlinesc 290 de ani de la moartea lui Cantemir şi 340 de ani de la naşterea lui Cantemir. Cei 290 de ani de la moartea lui Cantemir au trecut neobservaţi. Ce ştim despre aniversarea naşterii sale?

C.B.: Eu am publicat manuscrisele 83 şi 46, aflate în BAR Filiala Cluj (scanate cu ajutorul pasionatului cărturar Ioan Chindriş), am vorbit câteva minute la TVR Craiova şi am schiţat un interviu de o oră pe care sper să-l duc la o poveste de 12 ore în care să introduc şi filmările lui Paul Tudor, unice în istoria imaginii de film documentar. Privitor la aniversarea a 340 de la naşterea lui Cantemir trebuie să spun cu bucurie că Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir, prin rectorul său Corina Dumitrescu, organizează un mare simpozion internaţional Cantemir.

Rep.: S-a spus despre Integrala Manuscriselor Cantemircă este una dintre cele mai frumoase opere din istoria tiparului românesc. Eu ştiu cum arată cărţile, dar aş vrea să le descrieţi şi să enumeraţi şi titlurile primelor 25 de volume.

C. B.: Cărţile sunt tipărite în format A4, facsimil color pe carton de 130 g/mp, cusute, cu coperte caşerate. Cele 25 de volume sunt următoarele:

I. Sacro-sanctae Scientiae Indepingibilis Imago

II. Loca Obscura in Cathechisi, quae ab anonymo authore slaveno idiomate edita et Pervoe ucenie otrokom intitula est, dilucidata authore Principe Demetrio Cantemirio

III. Institutio Logices Idest De philosophiae instrumentali Arte Habitus

IV. Incrementorum et decrementorum Aulae Othmannicae (I)

V.Incrementorum et decrementorum Aulae Othmannicae (II)

VI. Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othmmanicae,

A. Dell’ Accrescimento e Decadenza Dell’ImperoOthomano o sia Epitome dell’ IstoriaTurca. Parte prima checontienel’accrescimento dal MCCC al MDCLXXII.

B. Annotazioni

VII. Istoria Ieroglifică

VIII. Hronicul Vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor

IX. Curanus. De Curani etymologico nomine

X. Ioannis Baptistae Van Helmont Phisices universalis doctrina et christianae fidei congrua et necessaria philosophia (I)

XI. Ioannis Baptistae Van Helmont Phisices universalis doctrina et christianae fidei congrua et necessaria philosophia (II)

XII. De Vita et rebus gestis Constantini Cantemiri.

Panegiricul Sfântului Dumitru

XIII. Jurnalul persan

XIV. Incompendiolum Universae Logices Institutionis

XV. Diploma de la Luţk

XVI. Uimitoarele revoluţii ale dreptei răzbunări a lui Dumnezeu asupra familiei lui Brâncoveanu şi a Cantacuzinilor vestiţi în Ţara Românească

XVII. De Antiquis Dacia nominibus

XVIII. De Antiquis et Hodiernis Moldaviae Nominibus

XIX. Satire de Antioh Cantemir

XX. Arhiva Serghei Cantemir

XXI. Corespondenţa dintre Antioh Cantemir, Maria Cantemir, Constantin Cantemir (I)

XXII. Corespondenţa dintre Antioh Cantemir, Maria Cantemir, Constantin Cantemir (II)

XXIII. G.F. Müller, Jurnalul prinţului Dimitrie Cantemir

Biografia lui Demetrius Cantemir

XXIV. Notationes quotidianae de Ivan Iliinski

XXV. Manifestul lui Petru cel Mare

Cărţile au prefeţe strălucitoare scrise de: Noica, Virgil Cândea, Tocilescu, Blaga, Călinescu, Stela Toma, Paul Cernovodeanu, Teodor Bodogae, Alexandru Surdu, Andrei Eşanu, Valentin Al. Georgescu, Maria Holban, L. Demeny, Guasco, Emil Pop, Constantin Şerban, Albina Girfanova. O mulţumire specială îi adresez Ioanei Feodorova Cândea, pentru sprijinul ştiinţific şi generozitatea cu care m-a îndatorat.

Rep.: Cine face parte din consiliul ştiinţific al Integraleişi pe ce nume importante v-aţi bizuitdrept colectiv de onoare şi de sprijin (moral, ştiinţific, financiar)?

C.B.: Din consiliul ştiinţific fac parte: Irina N. Popova, Director al Arhivelor M.A.E. – Moscova, Michael Ryzhenkov, Director al Arhivelor de Acte Străvechi – Moscova, Evgeny Rychalovscky, Arhivele de Acte Străvechi – Moscova, Dr. Florin Rotaru,dr. Ioan Chindriș, Director al Bibliotecii Academiei Române, Filiala Cluj, iar din colectivul de onoare: acad. Răzvan Theodorescu, acad. Gheorghe Vlăduţescu, acad. Alexandru Surdu, acad. Andrei Eşanu, acad. D. Vatamaniuc, acad. Mihai Cimpoi, Excelenţa Sa, Domnul Alexander Churilin, Ambasador al Federaţiei Ruse în România, 2005-2012, Viktor Kirillov, Prorectorul M.G.I.M.O., Moscova, Alexander Vasiliev – Prim Secretar M.A.E. al Federației Ruse, prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu, rectorul Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir“, prof. univ. dr. Andrei Marga,Excelenţa Sa, Domnul Oleg S. Malginov,Ambasador al Federației Ruse în România. Mulţumesc în chip special preşedinţilor de consilii judeţene şi directorilor de biblioteci judeţene care i-au purtat o frumoasă grijă lui Cantemir şi Integralei manuscriselor sale: Ion Prioteasa, Lucian Dindirică, Mihaela Racoviţeanu, Constantin Nicolescu, Cornel Popa, Raducu George Filipescu, Sorin Frunzăverde, Horea Uioreanu, Nicusor Daniel Constantinescu, Mircea Ioan Moloţ, Mircea Cosma.

Rep.: Ce urmează să apară în volumele viitoare ale Integralei Manuscriselor Cantemir?

C.B.: În următoarele volume ale Integraleivom tipări documentele ce se află în arhiva Academiei din Berlin, copiile Hronicului (mss 83 și 46, aflate la Cluj), cinci manuscrise din Arhiva MAE Moscova, manuscrisul grecesc al Panegiricului, zece din cele 76 de lăzi cu documente Cantemir (aflate în Arhiva Centrală)și o celebră scrisoare din 1714. Ştiu că vrei să afli ce conţine această scrisoare şi ţi-am promis că o ofer ca inedită pentru Evenimentul Zilei, celebrul ziar fondat de Ion Cristoiu, cel care înainte de 1989 m-a plătit „ca pe Nichita Stănescu” şi mi-a oferit un premiu (cu care mi-am plătit curentul electric!: ce vremuri, ce vremuri!). Este scrisoarea prin care Cantemir îi cerea Transilvania împăratului Austriei. Scriind că uneşte Transilvania cu Valahia şi Moldova, punând Regatul Daciei în suzeranitate occidentală (împotriva puterii lui Ahmed al III-lea, omorâtorul Brâncovenilor). Unirea celor trei ţări române în Regatul vechii Dacii ar fi fost o adevărată şi mare suveranitate. O genială punere în operă a Hronicului Vechimei româno-moldo-vlahilor.

Rep.: În România cine vă ajută în realizarea acestui mare proiect Cantemir?

C.B. : E o întrebare dureroasă şi nu vreau să-ţi răspund…

Rep.: Totuşi, cine susţine proiectul Cantemir?

C.B.: În mod real, proiectul îl susţine Cantemir însuşi. Finanţatorul Paul Tudor, prietenul meu, e în rolul lui Louis XIV. Şi cu voia ta, Constantin Barbu şi munca lui.

Aşa e în istoria culturii române: când ajungi la volumul 25 te înjură, când treci de volumul 50 ar vrea să te linşeze, la volumul 75 vor spune că eşti nebun, iar la volumul 100 îţi vor face statuie din bronz (în cazul că ai murit deja de cel puţin 25 de ani). În afară de aceste tristeţi există şi un Mare Plan Cantemir, pe care nu-l dezvălui fiindcă este riscant şi prea frumos.

Îţi mulţumesc pentru interviu. Mulţumesc şi ziarului Evenimentul Zilei. Cred că astăzi Cantemir a fost evenimentul zilei.

Rep.: Şi eu vă mulţumesc şi promit că vă mai provoc la un interviu când ajungeţi la volumul 75…

Din citatele celebre ale profesorului Constantin Barbu: “Statul roman este un stat inconstient, poate chiar in descompunere. Pe vremea lui Ceausescu un savant roman a identificat un manuscris Cantemir si a ajuns si general si academician. Eu care am identificat mai multe nu sunt nici macar academician. Sunt insa si soldat si somer”.

Cine este Constantin Barbu

Născut în 1954. Absolvent al Facultăţii de Fi¬lologie, Universitatea din Craiova (1974-1978). Bursier al Guvernului Francez (1977). Publică primul articol în revista Ramuri. (1975).Debutul adevărat: Luceafărul şi Bhagavad-Gita, în 1976, 1977.

Publică prima carte, Rostirea esenţială.Eseu despre reamintirea Fiinţei la editura Scrisul Ro¬mânesc (1985), prefaţă de Marin Sorescu. O carte de metafizică primită cu entuziasm şi generozitate de: Edgar Papu (în Flacăra), Adrian Marino (în Tribuna), Mihai Şora (în Ramuri); Anton Dumitriu şi Dumitru Stăniloae îi trimit autorului cuvinte cu totul aparte, în scrisori particulare.

Constantin Noica scrie: „C.B. – excepţional de înzestrat pentru lucrări de erudiţie şi istorie lite¬rară”.

Emil Cioran îl numeşte: „un complice în cultul Nimicului“.

Considerat „filosoful tinerei generaţii”.

În 1989 publică O gramatică a fiinţei care este, de fapt, Hestia. Încercare de a dezlega imaginea lumii, fragmente din transsistemul Marea Traver¬sare a Vidului (lucrare cuprinzînd peste o sută de cărţi; va fi tipărită în 35 de volume).

În 1991, la Editura Pontica, publică Eminescu. Poezie şi nihilism, teza unui doctorat nesfîrşit.

Editează, cel dintîi, ManuscriseleluiMihai Eminescu (în facsimil), un Corpus eminescianum şi Opera transliterată – proiect din care au apărut deja 25 de volume. Imaginat, la Păltiniş, împreună cu Noica, este cel mai mare proiect al culturii ro¬mâne. O parte a proiectului a exe¬cutat-o Academia Română, sub bagheta lui Eugen Simion, în condiţii magnifice.

În 1991 primeşte, la Bruxelles, un Premiu in¬ternaţional pentru eseul L’UniVers et le Vers.

A publicat mai multe cărţi de poeme: Iluzia re¬gală, elegiile Absenţei, Versiuni ale vidului, Limba distrusă, Carte despre singurătate, nebunie şi moarte.

A publicat mai multe cărţi de eseuri: Autoversiunea inexistibilă, Căderea în Cosmos, Epékeina tēs ousias.

A tipărit cărţi inedite de Cioran, Noica, Eli¬ade.

Cîteva dintre lucrările sale au fost traduse în italiană, franceză, suedeză, engleză.

A editat „Cartea imaginală” Codex Aureus Dacoromanorum, 20 de volume.

A publicat primele 25 de volume din Integrala Manuscriselor Cantemir.

A publicat peste 100 de volume din Biblioteca lui Eminescu.

A publicat Codul invers. Arhiva înnebunirii şi a uciderii nihilistului Mihai Eminescu, volumele I-XX.

Citiţi mai mult: Filosoful Constantin Barbu: Statul roman este un stat inconstient, poate chiar in descompunere > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/filosoful-constantin-barbu-statul-roman-este-un-stat-inconstient-poate-chiar-in-descompu-1054531.html#ixzz2vgxfqZnC

EVZ.ro