„Coloana Infinitului Recunostintei“, într-o piață a Capitalei

Coloana Infinitului Recunostintei se va putea înălța în fața Palatului Parlamentului (sau in Piata Alba Iulia) cu prilejul împlinirii unui secol de la Reîntregirea României Mari. Așa cum, în 1938, s-a ridicat în Târgu-Jiu, celebra Coloană a Infinitului, în semn de recunoștință pentru jertfa celor peste 400 de mii de români morți în Primul Război Mondial pentru Țară.

Noua Coloană a Infinitului din București, simbolul maxim al sărbătoririi Centenarului, va avea o înălțime de 52,000 m, fiind formată din 15 module întregi, două semimodule și un postament prismatic.

 

Brancusi - modul coloana infinitului
Dimensiunile modulului de oțel inoxidabil sunt: Latura bazei mici = 800 mm; Latura bazei mari=1600 mm; Înălțimea modulului=3200 mm

 

respectând raportul ideal stabilit de Brâncuși la întruchiparea tuturor coloanelor sale, adică 1:2:4.

Așadar:

A) 15 module x 3200 mm = 48000 mm

B) 2 x 1/2 modul =3200 mm

C) postament prismatic = 800 mm

Total Înălțime Coloana Infinitului = 52000 mm

 

Noua Coloană a Infinitului, de peste 50 m, a visat-o Brâncuși în București. Acum Coloana se va înălța într-un moment suprem din istoria țării: Centenarul Reîntregirii Neamului Romanesc.

ARGUMENT

Însă nu suntem mulți, dar suntem destui, cei care știm de un proiect-deziderat al lui Brâncuși. Anume ridicarea în București a unei „Coloane a Infinitului“. Proiecte de coloane a avut Brâncuși încă din 1918. În 1933, se putea citi în catalogul expoziției sale de la New York numele unei sculpturi „Column without End“. Această mare operă este un: „Project of column which, when enlarged, will support the arch of the firmament“. În New York sau la Paris, proiectul lui Brâncuși ar fi fost o coloană înălțându-se până la puterea de a susține bolta cerului. Există mărturii și documente care vorbesc despre proiecte de coloană în Philadelphia și Chicago. Chiar în 1957 (ne spun exegeții, în speță Barbu Brezeanu), arhitecții Palatului UNESCO din Paris „preconizau să înalțe în fața edificiului de la Place de Fontenoy o coloană fără sfârșit din oțel inoxidabil“.

Dorința lui Brâncuși însuși de a înălța o „Coloană a Infinitului“ în București se aflăexprimată în dialogul „Maestrul Brâncuși“, publicat de Apriliana Medianu în ziarul „Curentul“din 6 octombrie 1930 – poate fi citit aici.

Citim în articolul-interviu „Maestrul Brâncuși“:

„… Toate, Brâncuşi le vede în proporţii mari – ireale aproape. Explicând aceasta,braţele lui de muncitor artist schiţează un gest larg – privirile ridicate fixează intens şiperseverent un punct în spaţiu. El vede pasărea măeastră visată, coloana, care se ridică, seridică.

Această coloană – pe o bază de cel puțin 50 de metri s’ar ridica frumos într’una dinpieţele Bucureştilor – atât de sărac în statui“.

Pentru sărbătorirea Centenarului României Mari, Bucureștiul va trebui să înalțe această „Coloană a Infinitului Recunoștinței“, semn al unei reîntemeieri simbolice. Înălțarea în București a unei coloane de cel puțin 50 de metri ar aduce Capitalei României cel puțin cinciatuuri:

  1. PutereasimbolicăreamintindsecolulMariiUniri;
  2. Realizareaunuimareproiect-dezideratalluiBrâncuși;
  3. Primirea de către București a unui dar care va putea să-l reprezinte simbolic;
  4. Puterea simbolică a Coloanei Infinitului din capitala României va hrăni nesomnulnostru, care este nesomnul Marii Uniri a României Mari.
  5. Bucureștiul, ca o mare capitală a lumii, își va asocia imaginea cu simbolul ColoaneiInfinitului

Va putea Coloana Infinitului să reîntemeieze indestructibil infinitul coloanei istorice a poporului nostru?

„Iată o întrebare!“ – ar zice Eminescu.

 

Regizor Mihai Visinescu, promotor al proiectuluiColoana Infinitului Recunoștinței

Fundatia Dimitrie Cantemir Presedinte, Paul Tudor si Constantin Barbu, scriitor

Rodion Gheorghiță, sculptor